Un proverb bătrânesc spune: „Hoţul strigă hoţii!” Aşa se întâmplă şi cu actuala putere (mai ales cu PD-ul). Odată ajunşi la guvernare, actualii conducători au urlat cât i-au ţinut rărunchii despre libertatea presei şi despre cum încercase fosta putere PSD-istă să-şi subordoneze mass-media. Totul bine şi frumos. Iată însă că domnii moralişti de la PD atacă mai dur decât PSD-ul atunci când cineva din presă îşi permite să-i deranjeze. Despre ce e vorba: zilele trecute, un inspector din cadrul Inspectoratului Şcolar şi-a permis să îl ameninţe pe unul dintre părinţii unui redactor al nostru. Părintele, care este de meserie profesor, a fost ameninţat de respectivul inspector că va fi dat afară din funcţie dacă fiica lui, redactor la „Observator”, îşi va mai permite să scrie despre inspectorul general Gabriel Bratu. Asta da deontologie şi neamestec în libertatea presei. Recunosc faptul că, la început, m-a indignat foarte tare respectiva intervenţie a acelui individ care are pretenţia să inspecteze cadrele didactice. Apoi am stat, m-am gândit şi mi-am dat seama că inspectorul respectiv (având un asemenea comportament nu merită să-i spun domnul inspector) avea dreptate.
Nu trebuie să scriem despre Bratu pentru că nu avem ce; nu a făcut nimic pentru care ar merita să scriem ceva despre el. Ce putem să scriem? Că în timpul conducerii sale înţelepte şi-au dat demisia din Inspectorat 30 de inspectori? Că sub directa sa conducere Argeşul a reuşit să ocupe antepenultimul loc pe ţară la examenul de Bacalaureat? Sau mai bine să-i lăudăm „bărbăţia” cu care se agaţă de scaunul de inspector general luându-şi concediu medical pentru a nu putea fi demis din funcţie? Sigur, am putea să lăudăm perseverenţa cu care domnul Bratu sapă la rădăcina lui Bica pentru a-i lua locul în fruntea PD.
Aşadar, se observă foarte clar că nu există motive pentru care domnul Gabriel Bratu să merite să apară în paginile ziarelor. Probabil că i-am acordat prea multă importanţă până acum publicând toate aşa-zisele realizări ale sale în loc să scriem despre domnia sa lucrurile care chiar merită să fie scrise. Oricum, după ce a adus Argeşul pe locul trei din coadă la educaţie, domnul Bratu ar trebui să aibă decenţa să-şi dea demisia din funcţie pentru că a reuşit aceeaşi performanţă ca şi FC Argeş – ne-a băgat educaţia în B.

This entry was posted on 11-07-2007 at 5:36 pm and is filed under Editorial. You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 feed. You can skip to the end and leave a response. Pinging is currently not allowed.